In ce consta aceasta dieta? In consumarea alimentelor in starea lor naturala, fara a fi gatite (sau incalzite peste temperatura de 45 grade C). Desigur, este vorba in principal de legume, fructe si seminte, cereale, insa niciun produs de origine animala. Alimentele pot fi pregatite prin germinare, deshidratare/inmuiere sau fermentare.
"Dieta crudivora inseamna multa vointa si perseverenta, iar trecerea pe termen lung de la alimentatia conform piramidei la bucataria fara foc nu e deloc simpla. Chiar si cei cu mai putina vointa pot profita de avantajele unei astfel de diete, folosind retetele bucatariei fara foc macar o data pe zi sau tinand, pe diverse perioade, o cura de dezintoxicare a organismului, in timpul careia se mananca doar alimente crude, proaspete. Se recomanda hrana vie in principal, pentru ca aceasta este mai usor digerata de organism, datorita complexului de enzime ce se gaseste in alimentele care o compun", a explicat pentru AGERPRES nutritionistul Lygia Alexandrescu.
Potrivit acesteia, prin gatire, 50% din proteine si intre 50 si 80% din vitaminele si mineralele alimentare sunt denaturate, pesticidele se descompun in compusi mai toxici, care sunt mai usor de asimilat, se pierde oxigen si se produc radicali liberi.
Lygia Alexandrescu a aratat ca enzimele sunt distruse atunci cand alimentele sunt incalzite la mai mult de 45 grade C, iar fara ele nu poate exista diviziune celulara, nu poate functiona sistemul imunitar, nu se produce energie si nu poate exista activitate cerebrala. Vitaminele si hormonii nu isi pot face datoria in absenta enzimelor.
"Referitor la aceasta dieta se ridica deseori urmatoarea intrebare: poate acest program alimentar sa furnizeze nutrientii necesari unei bune functionari a organismului? Raspunsul este: categoric da, cel putin pentru anumite perioade. O dieta crudivora vegana diversa, care sa includa: fructe, legume, cereale, nuci si seminte acopera necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrati, lipide si vitamine (mai putin B12)", a afirmat nutritionistul.
Lygia Alexandrescu a spus ca aproape toate alimentele, cu exceptia alcoolului si zaharului, sunt surse de proteine: cartofii (deshidratati sau inmuiati), painea cu seminte coapta la soare, spanacul, broccoli, alunele, mazarea, untul de arahide, tofu, laptele de soia si lintea sunt doar cateva exemple de surse de proteine vegetale.
"Dietele vegan sunt sarace in lipide, ceea ce explica incidenta scazuta la boli cardiovasculare, afectiuni cronice si cancer la vegetarieni. Surse de grasimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de masline, nucile, alunele, untul de alune, semintele, avocado si nuca de cocos", a mai afirmat nutritionistul.
De asemenea, vitamina D nu se gaseste in alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii timp de 15 minute de 2-3 ori pe saptamana este suficienta pentru sinteza vitaminei D. De cele mai multe ori, insa, e necesara suplimentarea.
"Calciul este mineralul necesar unui sistem osos echilibrat si se gaseste in: legume proaspete cu frunze verzi (salata verde), tofu, seminte de susan, soia, smochine si broccoli. Zincul este furnizat de alimentele vegetariene, chiar in cantitate mai mare decat cea recomandata zilnic. Se gaseste in cereale neprelucrate, legume proaspete si nuci. Sfecla rosie, varza rosie, ciupercile si legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana crudivora. Absorbtia fierului este favorizata de prezenta vitaminei C si, deci, consumul alimentelor bogate in vitamina C alaturi de cele bogate in fier este mai mult decat recomandat. Alte surse de fier sunt: lintea, soia, mazarea, prunele, smochinele, strugurii si pepenele", a mai explicat Lygia Alexandrescu.
Totodata, vitamina B12 este continuta in cantitati limitate in alimentele de provenienta vegetala. Asadar, suplimentele de vitamina B12 sunt recomandate.
Nutritionista a subliniat ca dieta crudivora are o serie de beneficii: normalizeaza presiunea sangelui si nivelul colesterolului, curata arterele si aspectul dermal, da energie si vitalitate sexuala, digestie usoara, memorie buna si capacitate de concentrare crescuta.
"Exista, desigur, medii stiintifice de specialitate care contraindica acest tip de alimentatie datorita carentei de vitamina B12, D si fier pe care le induce, a nivelului scazut de HDL colesterol (protector coronarian), a aparitiei sindromului de intestin iritabil (datorita aportului mare de fibre si enzime), a toxicitatii pe care le au unele alimente in stare cruda (ex. semintele alfalfa negerminate pot declansa lupus eritematos), a dificultatii de a manca la restaurant, etc", a mai afirmat nutritionistul.