Cu toate acestea, se recomandă să nu adăugăm sare în mâncare și, dacă dorim mai multă savoare, să adăugăm alte condimente, cum ar fi ierburile aromatice. Pentru a întări această teorie, a fost realizat un nou studiu, care dezvăluie de ce nu trebuie să adăugați sare în alimente după ce le gătiți.
Motivul pentru care nu ar trebui să mai adaugi sare în mâncarea deja gătită
O speranță de viață mai scurtă și un risc crescut de deces prematur. Acestea sunt cele două motive pentru a nu adăuga sare în preparate după ce acestea sunt gătite, arată un studiu realizat pe 500.000 de britanici de către baza de date biomedicale britanică Biobank.
Cercetătorii au descoperit că adăugarea permanentă de sare în alimente reduce speranța de viață cu peste doi ani pentru bărbați și cu un an și jumătate pentru femei. Acest rezultat nu include asezonarea în timpul procesului de gătit, astfel încât "eroarea" ar consta în adăugarea de sare atunci când mâncarea este gătită.
Studiul nu a exclus alți factori legați de stilul de viață, dar echipa a spus că oamenii ar trebui să ia în considerare evitarea condimentării alimentelor cu adaos de sare.
Pacienții au fost urmăriți în medie timp de nouă ani. Atunci când s-au alăturat studiului, între 2006 și 2010, au fost întrebați, prin intermediul unui chestionar cu ecran tactil, dacă și cât de des adaugă sare în mâncare.
Aportul de sare este dificil de urmărit cu exactitate, deoarece multe alimente procesate conțin niveluri ridicate de sare, iar măsurarea directă prin analiza urinei nu oferă neapărat o imagine orientativă.
Aproximativ 70% din aportul de sodiu la populația occidentală provine din alimentele procesate, iar 8-20% provine din sarea adăugată la masă.
În comparație cu cei care nu adăugau niciodată sau rareori, cei care își condimentau întotdeauna mâncarea aveau un risc cu 28% mai mare de a muri prematur. La vârsta de 50 de ani, bărbații și femeile care adăugau întotdeauna sare aveau o speranță de viață mai scurtă cu 2,3 ani și 1,5 ani.
Au fost luați în considerare și alți factori care ar putea afecta rezultatele, inclusiv vârsta, sexul, etnia, indicele de masă corporală, fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, dieta și afecțiunile medicale, cum ar fi diabetul, cancerul și bolile de inimă.