Obtinuta prin inchegarea laptelui de vaca, oaie, capra, iac sau bivol, branza aduce un aport semnificativ de calciu si grasimi necesare bunei functionari a organismului. Cu toate ca, de cele mai multe ori, ea se realizeaza cu ajutorul unui cheag regasit in stomacul viteilor, exista si anumite tipuri de branza obtinute prin aportul otetului, lamaii sau cynarei, o planta erbacee de provenienta meditaraneana.
Pentru un plus de savoare, branzeturilor li se adauga bacterii, plante sau mirodenii, iar diferitele soiuri existente pe piata sunt rezultatul combinarii unor astfel de organisme unicelulare de natura vegetala sau mucegaiuri, precum si ale unor modalitati de procesare distincte.
Clasificarea branzeturilor
Branzeturile pot fi clasificate in functie de laptele folosit in obtinerea lor, a consistentei, procesului de fabricatie, continutului de grasime sua intrebuintarii in bucatarie.
- In functie de laptele folosit avem branza din lapte de vaca (Mozzarella, Parmezan, Provolone, Mascarpone, Brie, Leerammer, Gouda), branza din lapte de oaie (Roquefort, Pecorino, Nasal), branza din lapte de capra (Feta, Montrachet, Chevre, Caprino), branza din lapte de bivolita, iapa, camila sau iac.
- In functie de consistenta, branzeturile pot fi moi (Mascarpone, Urda), semi-tari (Brie, Roquefort, Emmenthaler) si tari (Parmezan, Pecorino Romano).
- Dupa procesul de obtinere, intalnim branzeturi cu mucegai in exterior (Brie), branzeturi cu mucegai in interior (Roquefort), branzeturi framantate (Branza in burduf), oparite (Mozzarella) si in saramura (Feta). •
- In functie de continutul de grasime, branza este slaba (Ricotta, Cottage), semigrasa (Mozzarella, Halloumi), grasa (Feta, Brie) si foarte grasa (Mascarpone).
Nu in ultimul rand, dupa modul in care te poti folosi in bucatarie de ele, branzeturile pot fi de tip cheddar, adica usor de topit si folosite, cu precadere, la gratinat. De cealalta parte, cele de tip elvetian sunt caracterizate de un gust puternic si sunt usor de feliat, pe cand cele de tip parmezan sunt tari si numai bune de dat prin razatoare. Branza cu mucegai albastru este sfaramicioasa, poate fi folosita in prepararea sosurilor si are o aroma puternica, iar cea de tip ricotta este ideala pentru deserturi, textura ei moale si gustul fin permitandu-i sa fie preparata in retetele dulci.
Cu un grad ridicat de popularitate in randul gurmanzilor, cremele de branza sunt tartinabile si usor de inclus in orice preparat, iar branzeturile de tip mozzarella ocupa locul fruntas in topul preferintelor si sunt folosite pentru pregatirea retetelor de pizza.
Cu o asemenea varietate larga insa, decizia de a gusta cel putin o data un anumit soi de branza se poate transforma intr-o adevarata provocare. Tocmai de accea, ne-am gandit sa intocmim un top al celor mai interesante tipuri de branzeturi si sa te lasam sa-ti alegi preferata.
1. Asiago
Este o branza semi-tare, din lapte de vaca, aparuta pe platoul provinciei Vicenza. Preparata initial din lapte de oaie, localnicii ii pastreaza inca numele vechi, pegorin, termen asociat cu italienescul pecora (oaie).
Exista doua varietati ale acestui tip: branza proaspata sau Asiago Presato, si branza veche (maturata) sau Asiago d’Allevo. Cea dintai are o coaja alba, multe gauri la interior si aminteste, la gust, de laptele de vaca. Cea de-a doua are o culoare aurie, multe gauri mici, un gust usor picant, care aduce a drojdie si fructe uscate.
2. Brie
Este o branza moale acoperita cu mucegai alb, a carei denumire provine de la provincia franceza Brie. Cu o aroma fina de fructe, este numai buna pentru sosuri si fondue si merge extrem de bine cu legume si carne. Mare atentie in momentul achizitionarii unui astfel de soi, deoarece daca la atingere crusta de mucegai se crapa, inseamna ca aceasta este invechita. Mai mult, daca are o coaja maronie si lipicioasa, ea a expirat.
3. Camembert
Branza fermentata, moale, grasa, preparata din lapte de vaca, Camembert contine multe substante nutritive si este bogata in proteine si vitamine. Ea se serveste intotdeauna taiata felii sau in triunghiuri si poate fi consumata in orice perioada a anului alaturi de un Merlot, Pinot Noir sau Feteasca Neagra.
4. Cheddar
De provenienta englezeasca, acest soi se prepara cu ajutorul laptelui de vaca si are o textura uscata. Aroma ei aminteste de gustul nucilor, iar culorile variaza de la sidefiu si pana la un galben intens, in functie de sezon si de hrana asimilata de animale.
5. Emmenthaler
Asociata cu branzeturile tipic elvetiene, Emmenthaler este recunoscuta pentru gaurile de marime semnificativa intalnite pe suprafata sa. Cu un gust dulceag si o aroma usor picanta, sesizabila abia la finalul degustarii, ea este adesea gratinata sau folosita in prepararea fondue.
6. Feta
Se prepara din lapte de capra sau oaie si este unul dintre alimentele ale caror reglementari europene sunt extrem de importante. Pe teritoriul tarilor Uniunii se numeste feta doar acea branza care provine din centrul Greciei sau din zona Lesbosului si care contine cel putin 70% lapte. Are un gust cremos si poate fi combinata cu fructe.
7. Gouda
Branza Gouda se produce in Olanda, iar aroma ei variaza in functie de o multime de aspecte. De la un gust bland si cremos si pana la unul puternic, extrem de intens, acest soi poate fi gratinat daca este proaspat sau utilizat pentru asezonarea salatelor daca e putin mai vechi.
8. Mascarpone
Este o branza italiana extrem de grasa si cremoasa, cunoscuta, mai ales, ca ingredient principal in prepararea prajiturii Tiramisu. Are o culoare asemanatoare cu cea a fildesului si o textura fina, ca de budinca. Gustul usor parfumat si dulceag il transforma intr-un adevarat regal.
9. Mozzarella
Este branza care se prepara, initial, din lapte de bivolita. Alba, apoasa si elastica, Mozzarella se intinde in fire si este cel mai comun utilizata in retetele de pizza. Alte alimente care pot fi servite cu branza italiana sunt prosciutto crudo, salatele de paste, sau rosiile stropite cu ulei de masline si presarate cu busuioc.
10. Parmezan
Este o branza tare, cu o consistenta granuloasa, a carei suprafata lucioasa are o culoare auriu-maronie. Parmiggiano Reggiano este marca inregistrata si reprezinta baza celor mai multe mancaruri din paste.
11. Roquefort
Obtinuta din lapte de oaie si avand in componenta mucegai albastru, Roquefort se matureaza incet in pesterile ventilate natural, cu temperaturi constante atat iarna, cat si vara. Pentru taierea ei a fost inventat un cutit special numit la roquefortaise. Se serveste ca atare, sau alaturi de nuci si miere.
Romania se pregateste de cea de-a treia editie Saptamana Gustului, un eveniment cu traditie in Franta. Intre 21 – 27 octombrie, te invitam sa descoperi combinatii unice de ingrediente, gusturi noi si gusturi vechi, precum si cei mai buni chefi din Franta si din Romania. Detalii: www.saptamanagustului.ro, Facebook.com/SaptamanaGustului.