Cu timpul insa, fructele de mare, chiar daca raman in continuare scumpe, s-au "democratizat" ajungand pe mesele tot mai multor persoane, mai ales de sarbatori. In asemenea masura, incat a devenit o moda pentru supermarketuri sa ofere astfel de produse pentru a fi consumate intr-un raion alaturat.
Cea mai apreciata specie este stridia plata (Ostrea edulis, edulis inseamna comestibila) si provine din apele atlantice si europene, mai ales franceze. Este o stridie carnoasa si suculenta insa pescuitul excesiv le-a transformat intr-o raritate. Prin urmare sunt preferate stridiile de crescatorie, care se produc la fel ca midiile.
Exista varietati diferite, insa cea mai apreciata este cu siguranta stridia Belon, sau bretona, al carei calibru este evaluata in zerouri: o Belona 00 are dimensiunea perfecta. In ultimul timp s-au impus si stridii concave, sau rotunjoare de tipul "Crassostrea gigas", numita si 'japoneza', sau "Crassostrea angulata", asa-numita 'portugheza'. Alte tipuri de stridii sunt "Crassostrea virginica" din Golful Mexic, Olympia sau "Ostreola conchaphila" de pe coasta vestica a Americii de Nord si Sydney Rock sau "Saccostrea glomerata" din Australia si Noua Zeelanda.
Exista si stridii de "firma", foarte apreciate fiind stridiile "gillardeau, de la numele unei familii care le cultiva de mult timp intr-o crescatorie din apropiere de Oleron, de pe tarmul atlantic francez. Le fac concurenta stridiile "sorlut", olandezele "oosterschelde", japonezele "kumamoto", la fel de delicioase dar mai mici. Paleta este larga, dar cele mai cautate par sa fie stridiile "gillardeau", care domina piata.
Cum se savureaza stridiile
Stridiile se consuma crude, fierte, prajite, la cuptor, afumate, murate, la gratar sau ca ingredient aditional la diverse mancaruri. Gustul lor unic (o combinatie de apa de mare si iod) si aspectul gelatinos le transforma in alimente fie adorate, fie dispretuite. Cu un continut redus de calorii, stridiile continua sa fascineze si sa fie prezente in meniurile restaurantelor de lux din toata lumea. Stridiile crude se consuma ca atare: se soarbe direct sucul si carnea scoicii, sau cu un strop de zeama de lamaie si sare, uneori cu unt. Pentru a le desface, este necesar un cutit special de stridii (se poate inlocui cu un cutit cu lama scurta).
Se recomanda totusi ajutorul unui expert: exista specialisti care le deschid mai repede decat viteza cu care aluneca pe gatul mesenilor. La restaurant, stridiile sunt aduse gata deschise in cochilie pe un platou tapetat cu gheata pisata. Sucul de lamaie potenteaza aroma conferita stridiilor de sarurile iodate. In ce priveste bautura potrivita, cel mai bine merg insotite de un vin alb sec sau de o sampanie brut. Legenda spune ca sunt afrodisiace.