M-a intrebat cineva, odata, daca pot sa scriu asa…"pe uscat"? Adica, fara un pahar de vin alaturi de laptop care sa imi scurga cumva cuvintele pe tastatura. In cazul meu un strop de alcool omoara orice doza de inspiratie, dar nu aceeasi reteta se aplica si in cazul celor cu stofa de mare scriitor. Pentru Hemingway sau Capote, un amestec de rom si lime sau votca cu gheata era muza care descaleca gandurile pe hartie.
Ernest Hemingway si dragostea pentru Mojito
Numele lui Hemingway este asociat cu nenumarate cocktailuri celebre. Si tinand cont ca era un bautor inrait nu pare departe de adevar legenda despre aparitia cocktailului cubanez in barul “La Bodeguita del Medio” in Havana, acolo unde Hemingway obisnuia sa bea.
Tot de numele lui se leaga si cocktail-ul Daiquiri. Se spune ca bea 16 pahare intr-o singura dupa-amiaza in barul El Floridita unde barmanul pregatea un Daiquiri special pentru scriitor in care punea pe langa rom, suc de lime si zahar si un strop de suc de grepfrut. Martuire despre dragostea lui Hemingway despre cocktailurile cubaneze sta un citat scris chiar de el pe unul din peretii de la La Bodeguita del Medio: “Mojito il beau in Bodeguita si Daiquiri in Floridita.”
F. Scott Fitzgerald – iubitorul de gin
Pe Scott Fitzgerald il stii cu siguranta pentru “Marele Gatsby”, dar probabil ca nu stiai despre pasiunea lui pentru gin, in toate combinatiile posibile. Explicatia pe care scriitorul le-o dadea apropiatilor era faptul ca mirosul de gin nu se poate simti in respiratie, asa ca putea sa bea fara sa duhneasca a alcool. Un Gin Rickey, asa cum ii placea lui Fitzgerald sa bea, se face cu gin, dar acesta poate fi inlocuit cu scotch sau rom.
Fitzgerald era cunoscut drept alcoolic inca din anii de colegiu, iar prin anii ’20 erau deja faimoase scandalurile pe care le provoca din cauza bauturii, care i-a lasat si grave probleme de sanatate.
Truman Capote – placerea pentru un cocktail colorat
"Aceasta meserie este un lung drum printre bauturi", spunea Truman Capote, cunoscut pentru problemele pe care le avea cu bautura. Preferata lui era “Screwdriver” sau, in traducere, “Surubelinita”. Acest cocktail facut cu votca si suc de portocale era numit in gluma de Capote “bautura mea cu portocale”.
Pe cand scria la cartea “ Cu sange rece” obisnuia sa bea cate un martini dublu inainte de pranz si un cocktail cu crema de menta, rachiu si gheata imediat dupa masa. A incercat sa scape de problemele cu alcoolismul, dar nu a reusit sa stea departe de bautura mai mult de cateva luni.
Ian Fleming - Martini pentru James Bond
Ian Fleming a facut din cocktail-ul Vesper Martini o semnatura a agentului 007. Este prima bautura pe care Bond o cere in seria de carti. Mai tarziu scriitorul i-a daruit personajului sau doar Vodka Martini, dar Vesper a ramas faimos pentru ca a fost prima bautura a agentului si pentru ca se face printr-o combiantie cu gin si votca. Nu stiu daca Ian Fleming era mare bautor de Martini, dar nici pe eroul sau nu l-a facut sa fie. Este interesant de stiut ca, in total, James Bond comanda 19 Vodka Martini si 16 Gin Martini in toate romanele si nuvelele scrie de Fleming.
Tennessee Williams – Gin Ramos
In “Pisica pe acoperisul fierbinte” Williams a avut grija sa aduca in discutie, printre altele, si alcoolismul, o problema cu care se confrunta si in viata reala. Una dintre bauturile pe care o mentiona foarte des in scrierile sale este Gin Ramos Fizz, o bautura originara din New Orelans care contine ou, frisca, lamaie, gin si apa minerala cu aroma florala.
William Faulkner – escapade cu gust de menta
Nu e nimic ce nu poate fi vindecat cu un whisky bun, spunea Faulkner, iar bautura lui preferata era facuta cu whisky, apa, zahar si sirop de menta. Se numea Mint Julep, dar scriitorul nu obisnuia sa o bea niciodata cand scria la un roman. Escapadele inecate in alcool erau cautate pentru a scapa de stresul si presiunea obligatiilor zilnice, in afara orelor de scris. Nobelul castigat in 1949 nu l-a scutit de criticile pe seama problemelor sale cu bautura.