Cum sa nu te indragostesti de un soufflé? Mai ales daca e dulce si mai ales cand are ciocolata. E un desert cu cate un pic din toate deserturile bune: putin din partea pufoasa a unui pandispan, o bucatica din crusta tare a unei briose, o parte din textura cremoasa a unei budinci si intensitatea gustului unei brownie. Pana nu strapungi cu lingurita si ajungi la mijlocul aproape lichid nu intelegi cata savoare si placere poate sa iti aduca un soufflé. Sub crusta ridicata de caldura cuptorului se ascunde un strat umed de blat si apoi un lichid fierbinte plin de cacao.
Din frumusetea de sufleu pe care o vezi crescand in cuptor, in cateva minute dupa ce l-ai scos-o afara se transfroma intr-o ruina. Partea pufoasa se dezumfla si scade dramatic, parca sa iti faca in ciuda. Sa nu iti pese de aspect! Asa trebuie sa arate, cu coaja usor crapata, prabusit in vas.
Cea mai mare teama e ca nu va creste si recunosc ca la prima portie facuta am pazit cu sfintenie geamul cuptorului rugandu-ma sa nu ma dezamageasca. Pentru asta am aflat ca e important sa ungi bine cu unt formele in care urmeaza sa coci sufleul. Sunt fie unele speciale, fie ce ai la indemana in bucatarie: cesti, castronele, cani. Si inca un secret esential! Atunci cand umpli fomele lasa 2 centimetri pana la margine ca sa eviti varsarea continutului in timp ce se umfla.
Un desert cu timing perfect
Creatie franceza a lui Antonin Carême, un soufflé (dulce sau sarat) depinde mult de calitatea oualor folosite. Numai cu oua proaspete vei obtine consistenta pufoasa a albusurilor batute. Iar ca sa fii sigur ca aluatul nu se lipeste tapeteaza vasele unse cu zahar pudra.
Am descoperit ca imi place la fel de tare sufleu rece ca atunci cand e fierbinte. Ba chiar mi s-a parut mai bun asa cazut, cu ciocolata moale din mijloc transformata intr-un ganache. Ideal, insa, e sa il servesti fierbinte, in maxim 10 minute dupa ce a fost scos din cuptor, ceea ce il face un fel pretentios de preparat pentru ca ai nevoie de un timing perfect.
Si pentru nimic in lume nu deschide usa cuptorului pana cand nu se scurge timpul!
Sufleu de ciocolata
- 2 linguri unt
- 4 linguri zahar
- 120g ciocolata amaruie si cu lapte (in portii egale), rupta in bucati
- 4 galbenusuri
- 7 albusuri
- 2 linguri lichior de portocale
- un praf de sare
- zahar pudra, coji de portocala confiate sau frisca pentru decor
Incinge cuptorul la 200C, pozitioneaza gratarul in mijloc si unge cu unt 6 forme de sufleu sau cescute (de 230ml). Tapeteaza-le interiorul cu 2 linguri din zaharul disponibil, aseaza-le pe o tava si tine-le la frigider pana cand compozitia e gata.
Topeste ciocolata la baine-marie. Da-o deoparte si amesteca in ea galbenusurile si lichiorul de portocale.
Bate albusurile cu un praf de sare (sau o lingurita zeama de lamaie) pana cand capata consistenta unei spume tari. Adauga si cele 2 linguri de zahar ramase si continua sa bati pana cand spuma se intareste si devine lucioasa.
Amesteca un sfert din albusurile batute spuma in bolul cu ciocolata topita si incorporeaza bine. Adauga si restul de albusuri cu grija, fara sa amesteci prea repede, pentru a pastra consistenta pufoasa.
Umple formele/cestile unse anterior pana cu 2 cm inainte de margine. Sterge cu degetul marginea. Pune-le la cuptor pana cand suprafata se intareste (si chiar se crapa la unele dintre ele). Mijlocul va fi insa cremos. Nu le tine mai mult de 15 minute.
Serveste-le imediat ce le-ai scos din cuptor, pudrate cu zahar si decorate cu coji de portocala sau frisca.
Inspiratia mea: Joy of Baking si Wolfgang Puck