Jurnalistul si scriitorul Michael Moss si-a dedicat patru ani din viata studierii modului in care produsele de tip "junk-food" dau dependenta si tertipurilor la care marile companii apeleaza pentru a se asigura ca nu isi vor pierde clientii. Moss a publicat rezultatele muncii sale investigative in cartea "Salt, sugar, fat: How the Food Giants Hooked us".
El a intervievat reprezentantii mai multor companii multinationale precum Pepsi, Kraft, Unilever, Mars sau Kellog si a descoperit ca acestea sunt dispuse sa mearga departe doar pentru a-si fideliza clientii.
Explicatia pentru faptul ca ne este dificil sa renuntam la produsele zare contin zahar este faptul ca s-a descoperit ca reactia creierului nostru la acest aliment este similara cu reactia la cocaina.
Astfel, atunci cand producatorii doresc sa obtina formula apropiata de perfectiune intre mancare si fericirea pe care creierul o resimte in timpul consumului acelor produse, ei apeleaza la modificarea chimica a zaharului, sarii si grasimilor, pentru a-si face produsele ma gustoase. Si asta nu este totul, daca sunt obligati sa reduca cantitatea unuia dintre cele 3 ingrediente principale din produse, producatorii le maresc imediat pe celelalte doua. Spre exemplu, un produs cu cantitate scazuta de sare va fi mai bogat in grasime si zahar.
Moss, jurnalist la The New York Times, a descoperit puterea zaharului, a sarii si a grasimii din mancarea procesata atunci cand a rugat cativa producatori de junk food sa reduca nivelurile acestora din cateva produse. Cei de la Kellogg au facut pentru Moss o varianta a brandului de biscuiti preferati fara sare. "Fara niciun pic de sare, biscuitii si-au pierdut magia. Nu mai aveau niciun gust, parca mancam carton" a declarat acesta.