Un rol important pentru aprecierea strugurilor in stare proaspata il au glucidele si acizii, care imprima gustul dulce-acrisor, placut, racoritor, dar si continutul in vitamine, substante minerale, arome, numarul redus de seminte sau absenta acestora etc. Glucidele detin, in medie, o pondere de 15-20%, si sunt constituite, in mod preponderent, din glucoza si fructoza, formele cele mai asimilabile pentru organism dintre toate zaharurile, potrivit prof. dr. Liviu Dejeu, in cartea ''Vinul si sanatatea''. Prin acest continut ridicat de glucoza si de fructoza, strugurele aduce un aport energetic organismului, ajutand la refacerea acestuia dupa efort, la reglarea activitatii miocardului si actionand favorabil asupra sistemului nervos central.
100 grame de struguri furnizeaza 60-70 de calorii, uneori 100-120 de calorii, astfel, in functie de continutul lor in glucide.
Aportul energetic al unui kilogram de struguri este echivalent cu circa 300 g paine, 250 g branza, 3-5 oua, 350 g carne, 1 litru de lapte de vaca, 1 kg cartofi, 1,5 kg mere.
Pe de alta parte, insa, strugurii pot stimula secretia de insulina, mai ales la consumuri exagerate si de lunga durata, drept pentru care se impune o anumita prudenta.
Dintre vitaminele care se gasesc in struguri predomina vitamina C (acidul ascorbic), cu 4-6 mg/100g, urmata de vitamina PP; B6 (piridoxina); acidul pantotenic; B1 (tiamina); B2 (riboflavina) etc. Toate acestea contribuie la valoarea alimentara, dar si la cea terapeutica a strugurilor.
De asemenea, strugurii de masa dispun de cantitati mari de substante minerale, dintre care predomina potasiul, cu o concentratie mai mare la strugurii negri (320 mg/100 g) fata de cei albi (250 mg/100 g). Acesta este urmat de fosfor (cu aprox. 16 mg/100 g la strugurii negri si 22 mg/100 g la cei albi), apoi de calciu, sulf, magneziu, sodiu, fier, zinc, cupru, clor etc. Continutul strugurilor in saruri minerale, vitamine si apa, aportul sporit de potasiu si foarte scazut de sodiu si de proteine contribuie la cresterea cantitatii de urina, la disparitia edemelor, strugurii si mustul fiind, astfel, indicati in bolile de rinichi.
Compusii aromatici ai strugurilor sunt localizati in pielitele boabelor, la cei de masa predominand aromele primare sau genetice, specifice soiului, care pot fi: de tip muscat (tamaios), precum Muscat-ul Hamburg, Italia etc.; de tip ierbaceu, cum ar fi soiul Cardinal si arome de tip foxat, caracteristice hibrizilor direct producatori. De asemenea, un alt element distinctiv il constituie substantele colorante, care se acumuleaza in pielita boabelor: flavonele (sau pigmentii galbeni), pentru strugurii albi, si antocianii (sau pigmentii rosii), pentru strugurii negri. Boabele de struguri contin si fibre alimentare, in proportie de aproximativ 1,5 g/100 g, deci celuloza, hemiceluloza, substante indispensabile unei bune functionari a organismului, noteaza prof. dr. Liviu Dejeu.
Strugurii se recomanda si in dietele persoanelor care sufera de obezitate, pentru ca, in cantitati nu foarte mari, confera senzatia de satietate, asigurand, totodata, aportul necesar de vitamine, minerale, au efect diuretic si detoxifiant. Acestor persoane li se recomanda ca doua zile din 10 sa consume, in exclusivitate, struguri in cantitate de 1,2 kg/zi.
Strugurii si mustul sunt recomandati in afectiunile hepatice, ca stimulator si protector al celulei hepatice. Ajuta la neutralizarea toxinelor de catre ficat, stimuleaza activitatea acestuia si contribuie, astfel, la detoxifierea organismului. Asigurand o protectie antioxidanta importanta, consumul lor este asociat cu reducerea bolilor cardiovasculare si a cancerelor. Fibrele alimentare prezente si in struguri reduc timpul de tranzitare a tubului digestiv, diminuand, astfel, durata de contact a substantelor potential cancerigene cu epiteliul intestinal.
Cura de struguri - o solutie pentru remineralizarea organismului
Pe langa introducerea strugurilor in alimentatie, specialistii recomanda, in unele situatii, chiar si o cura de struguri si de must. Aceasta are un rol foarte important in remineralizarea organismului, prin sporirea rezistentei la oboseala fizica si nervoasa. Cura de struguri trebuie sa fie exclusiv pe baza de struguri albi si negri, fara a consuma niciun alt aliment. Se recomanda, insa, pregatirea organismului inainte de inceperea acestei cure. Astfel, cu doua zile inainte, se va adopta o alimentatie hipotoxica, bazata numai pe fructe si legume, fie proaspete, fie sub forma de sucuri, mai putin preparate, repartizate in 5 mese pe zi. Durata ideala a unei cure de struguri este de 10 zile, aceasta putand fi urmata pana la 3 saptamani, doar in primele 4 zile ale fiecarei saptamani.
Spalarea abundenta a strugurilor sub un jet puternic de apa este obligatorie, pentru indepartarea reziduurilor de substante folosite pentru combaterea bolilor si a daunatorilor, a prafului, a unor toxine etc. De asemenea, pe toata durata curei trebuie folositi numai struguri ajunsi la maturitatea deplina, care intrunesc maximum de insusiri calitative. Se recomanda consumul a 1-2 kg/zi si o buna masticatie a boabelor. De asemenea, dupa incheierea curei, se revine progresiv la alimentatia obisnuita, prin adoptarea, din nou, a unui regim bazat pe fructe si legume, asemanator cu cel adoptat inainte de inceperea curei.
Pe durata curei, se consuma exclusiv struguri si must, repartizati in 5 mese pe zi. Un exemplu pentru o astfel de cura poate consta in: o cana de must proaspat dimineata, pe stomacul gol; struguri la micul dejun si la gustarea de dimineata; la pranz - must si struguri; la gustarea de dupa amiaza - struguri, iar seara must proaspat si struguri. Pentru persoanele obeze se recomanda doar consumul de struguri, de doua ori pe saptamana si 100 ml/zi de must din struguri care nu au ajuns la maturitatea deplina. Cura de struguri este contraindicata persoanelor care sufera de ulcer gastric sau de diabet. Orice persoana, insa, care doreste sa urmeze aceasta cura, trebuie sa o faca doar la recomandarea medicului si sa stabileasca o conduita personalizata a dietei impreuna cu acesta.
PE PRO TV PLUS PUTEȚI VEDEA SHARE ÎN BUCATE: