Alfred Michael Beck este de profesie arhitect si activeaza de circa 35 de ani in domeniul imobiliar. Atras atat de posibilitatile de business, cat si de biodiversitatea si frumusetea naturala a Romaniei, a inceput sa investeasca in tara noastra. In anul 2006, a infiintat o ferma de cereale in judetul Olt, care are in prezent cca 700 ha in exploatare (si in proprietate) si este complet utilata si tehnologizata. Pasionat de vin, in anul 2010 a cumparat o vie abia infiintata, de cca 14 Ha in comuna Batos, Jud. Mures, la recomandarea unui partener. In cinci ani, Alfred a investit 7 milioane de euro in vie, a creat un brand puternic si a reusit sa puna "Liliac - The Wine of Transilvania" pe primele locuri la competitiile nationale si internationale de vinuri.
Conceptul Liliac : vinuri de calitate superioara, in cantitati limitate
Investitia in Crama Liliac a fost facuta in trei trepte si a fost finalizata abia la sfarsitul anului 2014: dupa achizitionarea si cultivarea viei in regiunea Batos si in Vermes Lechinta, au urmat dezvoltarea unitatii de vinificare, dezvoltarea suprafetelor de vie cultivate si a facilitatilor de productie, respectiv extinderea cramei. Conceptul este de crama –boutique, cu productie limitata, dar premium. Proprietarii afacerii, care in prezent sunt Alfred Beck si fiica sa, Amrei Beck, au decis sa se opreasca la 300-350 mii de sticle pe an, insa isi doresc sa adauge doua varietati noi: spumant si frizzante.
Foto: Alfred Beck si fiica sa, Amrei Beck
"Investitia este una de suflet - ca sa folosesc un cliseu. Evident ca urmarim sa fim profitabili, dar nu cu orice pret, ci prin crearea unui brand puternic, care sa fie dublat si de o buna reputatie in randul consumatorilor. Din acest punct de vedere este nevoie de un control strict al cresterii strugurilor si, mai apoi, al procesarii. Doar intr-o cantitate limitata si foarte bine controlata asiguram atingerea acestor obiective ", explica Victor Ciuperca, CEO amb Holding / amb Wine Company, care a fost de la inceput in echipa Liliac.
Foto: Victor Ciuperca, CEO amb Holding / amb Wine Company
Ei nu sunt singurii care au ales acest concept: in ultimii 5 ani au aparut peste 20 de crame-boutique in Romania, specializate pe vinuri premium: Vila Vinea, Nachbil, Petro Vaselo, Domeniile Boieru sunt doar cateva care produc putin, dar bun.
Transilvania, perfecta pentru industria vinurilor
Nu e usor sa-ti construiesti de la zero un domeniu viticol in Romania. Pe langa birocratie si procedurile complicate de care te poti lovi, ca producator, te lupti si cu lipsa de cultura a consumatorului. Insa toate lucrurile merg in directia care trebuie.
“Romania are un sol excelent si un potential viticol de exceptie. Fiind totusi, inca, un inceput de drum pentru Romania, vinul de calitate are sansa de a se manifesta pe o piata in crestere”, spune Victor Ciuperca.
Si, mai mult, avem si experti care pot face vinuri foarte bune: “In Romania sunt oenologi foarte buni, fara sa supar pe nimeni prin omisiune, imi vin in minte doi preferati ai mei, Doamna Aurelia Visinescu si Dl. Liviu Grigorica. Exista insa si nevoie de inovatie si atunci, un oenolog strain impreuna cu o echipa din Romania, pot face o treaba excelenta impreuna. Noi am optat pentru un oenolog strain pe langa care sa crestem o echipa tanara locala, ce va duce mai departe in viitor, speram, buna traditie Liliac”, adauga Ciuperca.
Bineinteles, ingredientele unui vin excelent sunt mai multe, explica el. Pe langa locatie geografica, sol, clima, varsta vitei de vie si abilitatea vinificatorului, o crama care isi propune sa faca performanta trebuie sa fie perfectionista pana la final: “Calitatea echipamentelor folosite in vinificatie, liniile de imbuteliere, materiile prime folosite la imbuteliere, sticlele, dopurile, etichetele, toate aceste aspecte sunt elemente importante care fac diferenta intre un vin corect produs, dar ordinar, comun, fara personalitate si un vin de calitate, premium", explica Victor Ciuperca.
Vinurile din Transilvania, parfumate si cu personalitate
amb Wine produce si comercializeaza in Romania trei branduri de vinuri: LILIAC, Young Liliac si Crepuscul. Vinurile din gama Liliac sunt disponibile in trei variante: White, Red si Rose, cel din urma fiind de departe cel mai cautat. Gama Young Liliac contine doua vinuri mai lejere si foarte tinere: Young Fruity este un vin parfumat, lejer, feminin, iar Young Fresh este un pic mai corpolent, potrivit pentru o masa cu fructe de mare si peste. Cat despre Crepuscul, aceasta este o colectie realizata special pentru Mega Image, pe conceptul “wine after work” si low premium, mai usor de apreciat de publicul larg.
Unul din cele mai speciale vinuri Liliac este "Nectar de Transilvania", un vin galben recomandat pentru desert, realizat prin metoda Schilfwein, una din cele mai complexe si de durata metode de vinificare, ce presupune deshidratarea naturala a strugurilor peste iarna. Liliac este, de altfel, singura crama din tara care foloseste aceasta metoda.
15.000 de sticle pe an doar pentru connaisseurs
Pentru prestigiu, crama Liliac a investit si intr-o gama de vinuri “Private selection” cu 15.000 de sticle pe an, facuta din cei mai buni struguri, selectati cu mare grija. Vinurile produse pana acum in aceasta gama sunt Merlot, Savignon Blanc, iar din septembrie va iesi pe piata si Pinot Noir. Preturile acestor vinuri se afla in categoria premium, intre 65 lei si 150 lei.
“Randamentele controlate ale vitei de vie si culesul manual, atentia marita pentru calitatea fiecarui ciorchine, dau nastere acestor vinuri cu caracteristici remarcabile. Stilul fructat, elegant al acestor vinuri este apreciat de foarte multi clienti, astel ca stocul productiilor anterioare este sold out, urmand ca in septembrie sa fie lansate pe piata urmatoarele vinuri. Aceste vinuri sunt exemple extraordinare ale definitiei regiunii care contribuie la complexitatea si personalitatea fiecarui vin”, spune Victor Ciuperca.
Satul Batos, un colt din Transilvania cu roade bogate si oameni harnici
Daca planuiesti o excursie prin Ardeal, nu rata un tur ghidat in podgoria si crama din satul Batos. Pe un platou aflat la hotarul superior al podgoriei este montata o cabana cu o priveliste de neuitat, unde se tin atat degustari de vin, cat si degustari culinare cu specialitati locale. Anul trecut, la crama Liliac au ajuns aproximativ 200-250 de turisti, atat romani, cat si straini, care s-au oprit sa admire frumusetile zonei si sa se bucure de un pahar de vin bun. Daca iti place vinul, poti sa profiti si sa-l cumperi de acolo la preturile de producator, care sunt cuprinse intre 27 – 130 lei.
Incurajati de interesul turistilor si de sustinerea agentiilor de turism locale, cei de la Liliac si-au propus ca in acest an sa se concentreze si pe promovarea zonei, care este foarte atractiva din punct de vedere turistic: Batos este un sat pitoresc din Ardeal cu case sasesti si peisaje idilice, aflat la 15 km de Reghin si la 58 km de Sovata. Cat despre cazare, ei nu intentioneaza sa se dezvolte prea curand in aceasta directie, insa le recomanda turistilor pensiuni din apropiere:
“Zona Batosului are un peisaj pitoresc, dar putinele obiective de interes turistic din zona nu justifica o asemena investitie. Grupurile de turisti care poposesc la crama noastra, de obicei, au un circuit bine stabilit de agentiile de turism si prefera cazarea in Pasul Tihuta, tinutul legendarului Dracula sau Sighisoara, iar turistii pe cont propriu prefera sa se cazeze in Reghin, Targu Mures, Bistrita sau Cluj. Am fost intrebati daca avem posibilitatea de a-i caza la localnici, dar momentan localitatea nu este pregatita pentru acest gen de turism - agroturism. Am incurajat insa, si continuam sa o facem, initiativa locala, fiind deschisi sa colaboram cu orice pensiune din zona si recomandandu-le oaspetilor nostri”, spune Victor Ciuperca.
Cu toate acestea, oamenii din satul Batos au inceput sa culeaga si ei roadele investitiei austriecilor: “Batos este o comuna cu oameni buni, gospodari si de incredere. Investitia noastra, mica spre medie sa spunem, de cca 7 mil Euro in 5 ani, a generat in primul rand locuri de munca, cei mai multi angajati din cei 20 fiind locali. Apoi, sezonier, angajam 50-60 de oameni, toti localnici, pentru activitati specifice (taieri, igienizarea viei, cules etc). Aceste venituri intrate in circuitul economic local au dus la cresterea prosperitatii locale, case renovate, mici afaceri de familie noi deschise (magazine, baruri etc). De asemenea, achizitionam, pe cat posibil, produse locale incepand de la gunoi de grajd pentru fertilizarea naturala pe care o practicam, pana la produse alimentare precum branzeturi, mezeluri etc. pentru degustarile pe care le organizam la crama.”
